100 de ani de Dacia Unirea Brăila!

15 martie 2019…

Zi de mare sărbătoare pentru fotbalul brăilean.
Asociatia Club Sportiv Dacia Unirea, cel mai longeviv și mai iubit club al municipiului nostru, aniversează centenarul!

100 de ani de existență, 100 de ani de fotbal.

Cine și-ar fi imaginat asta în urmă cu 100 de ani?!

Deși clubul nostru nu a avut în istoria sa rezultate extraordinare, totuși Dacia Unirea, indiferent de competiția în care a participat, a respectat adversarul, dar și-a vândut întotdeauna cu greu pielea, fiind o echipă care impunea respect și teamă.

Cu 7 prezențe în Liga 1, peste 60 de apariții în Liga 2, plus alte 12 în Liga 3, Dacia Unirea Brăila este unul din cluburile de referință ale fotbalului românesc.

Să nu uităm de prezența sa an de an în Cupa României, competiție în care a disputat o semifinală în 1940 cu Rapid București, adică chiar echipa care avea să câștige Cupa în acel an și care a ajuns până în finala Cupei Europei Centrale!
Iar, la loc de cinste, cea mai importantă realizare a clubului brăilean o reprezintă, fără doar și poate, finala Cupei României din 1993, când ne amintim cu amărăciune și revoltă de înfrângerea nemeritată în fața Universității Craiova.

Însă toate aceste realizări, toate aceste reușite, nu ar fi fost posibile fără efortul unor OAMENI!

Aducem pe această cale mulțumirile noastre antrenorilor care au stat pe banca noastră, amintind aici într-o ordine aleatorie, pe Dumitru Dumitriu, Ioan Sdrobiș, Robert Cosmoc, Vasile Darie, Ionel Iuga, Alin Pînzaru și mulți alții.
Dar ce-ar fi fost acești antrenori fără acei magicieni ai balonului rotund care, prin evoluțiile lor, au încântat timp de un secol tribunele pline cu suporteri?
Ce-ar fi fost clubul nostru fără un cerber în fața porții ca Ionel Dinu, Șerban Trofin, Costel Brătianu sau Cătălin Hăisan, ori fără niște vajnici stâlpi în apărare precum Vasile Darie, Vasile Brătianu, Tudorel Pelin, Adrian Baldovin sau Laurențiu Ivan?
Cum ar fi fost jocul nostru fără niște turnuri de control la mijlocul terenului ca Dumitru Bulancea, Ionel Iuga, Victor Titirișcă sau Sorin Frunză?
Cine ar mai fi ridicat tribunele în picioare dacă nu erau acești goleadori precum Grigore Traian, Ionel Drăgoi, Adrian Petrache, Aurelian Stamate sau Marius Onofraș?

Am amintit aici doar de o mică parte din sutele de fotbaliști care, prin aparițiile lor, indiferent că au fost multe sau puține, au contribuit la scrierea istoriei acestui club. Ne cerem scuze că nu-i putem enumera pe toți, însă le mulțumim tuturor pentru abnegația și cinstea cu care au apărat culorile Daciei Unirea Brăila!

Așa cum le mulțumim și sutelor de copii și juniori care vin din urmă, și care visează să îmbrace, într-o zi, cu mândrie tricoul alb-albastru și să ajungă mâine-poimâine, un Tilihoi, un Bănel ori un Chipciu!
Și, nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă, dragii noștri suporteri, care ne-ați fost alături și la bine, și la greu, și care prin urale, aplauze și, uneori, apostrofări, ne-ați împins de la spate meci de meci, etapă de etapă!

O mențiune specială pentru Asociația Suporterilor Dacia Unirea Brăila care, deși a trecut doar un an de când niște oameni inimoși au înființat-o, a devenit deja parte activă din viața clubului, ne-a sprijinit și ne-a fost aproape la fiecare meci, în mod voluntar și altruist, fiind mereu aproape de jucători și stafful tehnic.

Tuturor, antrenori, jucători, suporteri, vă aducem, la acest ceas aniversar, prinosul nostru de recunoștință.
Să ne bucurăm împreună de această zi memorabilă, să lăsăm deoparte certuri, invidii sau răutăți, e ziua noastră, a tuturor, pentru că – nu-i așa? – ”Brăila suntem noi”. Toți.

La mulți ani, Dacia Unirea!
La mulți ani, Brăila!